Reabilitare post-ortodontică
Ai terminat tratamentul cu aparat, dar forma dinților, spațiile rămase sau felul în care se ating nu sunt cum te așteptai? Aici explic de ce se întâmplă și ce opțiuni există.
Pe această pagină

Am terminat aparatul, dar dinții nu se ating corect. De ce?
Ortodonția aliniază poziția dinților. Modul în care se ating între ei depinde și de forma și dimensiunea lor, iar uneori aceste două lucruri nu se potrivesc perfect.
La finalul tratamentului, contactele pot fi puține sau punctiforme și se pot așeza în săptămânile următoare. Diferențele de formă (dinți mici, uzați sau conici) nu se corectează cu aparatul. Dacă problema este de poziție, ortodontul poate face ajustări de finisare, de aceea prima discuție ar trebui să fie cu el. Restaurările nu mută dinții și nu înlocuiesc finisarea ortodontică.
De ce trebuie să închid spațiile dintre dinții de sus și cei de jos?
Pentru a mesteca eficient, dinții trebuie să aibă contacte stabile și bine distribuite când închizi gura. Dacă anumite măsele nu se ating, ele nu participă corespunzător la sprijinul mușcăturii, iar forțele se pot concentra pe mai puțini dinți și pe restaurările lor.
În reabilitare, atunci când este indicat, refacem forma și înălțimea dinților pentru ca mai mulți dinți să participe la sprijin și pentru o distribuție favorabilă a forțelor de masticație. Scopul este să obținem contacte suficiente, stabile și bine distribuite, nu doar un număr cât mai mare de puncte. Verificăm contactele atât la închidere, cât și în mișcările mandibulei.
Mai întâi stabilim cauza lipsei contactelor. Planul poate include finisare ortodontică, refacerea formei dinților sau combinarea tratamentelor; restaurările nu înlocuiesc o corecție ortodontică necesară.
De ce rămân spații după ortodonție?
Cele mai frecvente cauze sunt: dinți mai mici decât spațiul disponibil, recidiva, adică tendința dinților de a se deplasa înapoi, și anatomia țesuturilor din jur.
- Dinți mai mici decât spațiul. Incisivii laterali mici sau conici lasă spații pe care aparatul nu le poate „închide” fără să afecteze celelalte poziții.
- Recidivă. Dacă contenția nu este purtată conform indicațiilor, dinții se pot muta înapoi, inclusiv spațiile.
- Frenul labial sau țesutul gingival. Uneori contribuie la reapariția unui spațiu între incisivii centrali.
- Spațiu lăsat intenționat. Ortodontul poate lăsa spațiu ca dinții să fie apoi restaurați la proporțiile corecte. Este o decizie de planificare, nu o greșeală.
Cum se închid spațiile rămase
Trage cursorul ca să adaugi material pe dinții mici. Linia punctată arată forma-țintă stabilită pe wax-up.
- Dinte natural — poziție fixă
- Compozit adăugat — evidențiat în verde
Incisivii laterali sunt mai mici decât spațiul disponibil, așa că rămân spații pe ambele părți.
Model educativ, fără scară clinică. Procentul indică progresul demonstrației, nu o măsurătoare a spațiilor unui pacient. Compozitul clinic este ales în nuanța dintelui.
Completează suprafețele de masticație
Mișcă fiecare cursor pentru a adăuga material pe un dinte lateral.
- Dinte natural
- Material adăugat
- Linie punctată: contur ilustrativ
Un articol mai amănunțit este De ce rămân spații după aparatul dentar?
Reabilitarea restaurativă: etape și vizite
După finalizarea tratamentului ortodontic, poziția dinților poate fi corectă, însă forma acestora nu permite întotdeauna obținerea unor contacte și a unei funcții ideale.
Pot rămâne dinți abrazați sau erodați, diferențe de formă și proporție, spații, cuspizi insuficient dezvoltați sau contacte ocluzale și interproximale incomplete.
În aceste situații, rezultatul tratamentului ortodontic poate fi completat printr-o reabilitare restaurativă post-ortodontică.
Cum se desfășoară
1. Planificarea
Sunt analizate forma dinților, contactele și ocluzia. Prin fotografii, scanare intraorală și wax-up este stabilită morfologia finală.
2. Reabilitarea restaurativă
Dinții care necesită modificări sunt reconstruiți în principal prin tehnici adezive minim invazive cu compozit.
Pot fi refăcute forma dinților, cuspizii, crestele marginale, contactele interproximale și contactele ocluzale.
Dacă situația clinică o impune, reabilitarea poate integra și restaurări provizorii, coroane, onlay-uri sau alte restaurări indirecte.
3. Finalizare și control
Sunt verificate și ajustate contactele și ocluzia, sunt realizate fotografiile și scanarea finală și, atunci când este necesar, este refăcut retainerul pe noua situație.
Procedurile adezive sunt realizate cu izolare și, atunci când situația permite, cu magnificare optică.
Pentru pacienții internaționali
O reabilitare post-ortodontică predominant restaurativă poate necesita, orientativ, 3–4 vizite clinice.
În multe situații, tratamentul poate fi concentrat într-o deplasare de aproximativ 4–7 zile, urmată, dacă este necesar, de un control ulterior.
Timpul și numărul vizitelor se adaptează întotdeauna particularităților fiecărui pacient, numărului de dinți tratați și complexității cazului.
Reabilitări restaurative post-ortodontice
Fotografii retușate digital pentru iluminare și claritate. Documentarea prezintă un caz individual; rezultatele diferă de la un pacient la altul.
Surse
- Aschheim KW (ed.). Esthetic Dentistry: A Clinical Approach to Techniques and Materials. 3rd ed. Mosby, 2015.
- Layton DM, Walton TR. An up to 16-year prospective study of 304 porcelain veneers. Int J Prosthodont, 2007.
Informațiile de pe această pagină au caracter general și educativ. Nu înlocuiesc consultația medicală, iar indicația de tratament se stabilește doar după examinarea fiecărui pacient. Rezultatele diferă de la un caz la altul.
Începe cu o consultație și un plan
Fiecare tratament pornește de la diagnostic: examen clinic, fotografii, radiografii și, când este cazul, analiza ocluziei. Abia apoi discutăm opțiunile.